joi, 19 decembrie 2013

Colind [Născut-au, crescut-au/Doi-trei păltiori]

Doamnele!
'N prundurile mărei
Născut-au, crescut-au,
Doi-trei păltiori,
Nalţi şi gălbiori.
Sus frunza măruntă,
Jos umbra rotundă.
Sub umbrița lor
Cine se d-umbreşte?
Cele oşti leşeşti
Sunt şi româneşti.
Cele oşti leşeşti
Ele domn că-şi au,
Cele româneşti
Ele domn că n-au.
Şi ce-au mai umblat
Şi ce-au trepădat
Până mi-au aflat
D-un tânăr cocon
Pe nume Ion,
Bun d-a-l pune domn.
Şi ei îl cerură:
- Dă-ni-l, taică, dă-ni-l,
Dă-ni-l, maică, dă-ni-l,
Dă-ni-l pe Ion
Că e bun de domn.
Taică-su nu vrură,
Maică-sa nu vrură.
Că e mititel
Şi e crudicel
Si el nu ştiară
Cizme de-a-ncălţară,
Cal de-a-ncălicară,
Cal d-a-nchingă-a strînge,
Săbioara-ncinge,
Grele oşti d-a-nfrînge.
Şi iar îl cerură:
- Dă-ni-l, taică, dă-ni-l,
Dă-ni-l, maică, dă-ni-l,
Dă-ni-l pe Ion
Că e bun de domn;
Şi în oastea noastră
Sunt ostaşi bătrâni
Cari l-o-nvăţară,
Cizme de-a-ncălţară,
Cal de-a-ncălicară,
Cal d-a-nchingă-a strânge
Săbioara-ncinge,
Grele oşti d-a-nfrânge.
Şi l-om dăruiră
Cu un veştmânt lung,
Lung până-n pământ,
Cu zale cusut
Frumos zugrăvit.
Podoabele toate
Pe piept, şi pe spate;
Soarele cu razele,
Cerul cu stelele
Luna cu luminele,
Pământul cu florile.
Iară Ion făt-frumos
El să fie sănătos
Şi-ai săi fraţi
Şi-ai săi părinţi
Ai lui Dumnezeu să fiţi!
Ne-nchinăm cu bună vreme
La mulţi ani!



Flori alese din poezia populară, II, E.P.L., București, 1967.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.