Colind [Jiul mic, mare-a venit]

Jiul mic, mare-a venit, 
Şi amarnic s-a lăţit; 
Căci de mare 
Margini n-are, 
Şi plăvie a-mi aduce 
Şi la vale că mi-o duce, 
Tot brazi nalţi, 
Minunaţi, 
Molifţi verzi 
Cum nu-i vezi; 
Printre brazi 
Printre molifţi, 
Bohor negru înoată, 
Şi pe coarne îmi poartă, 
Leagăn mândru şi frumos, 
Lucrat cu sedif şi os; 
Coperit cu taftă verde, 
Dar în el cine îmi şede 
Ileana cu ochi căprii, 
Cu obrazii rumenii, 
Ea tot coasă şi-nchindeşte, 
Şi frumos mai potriveşte, 
Într-un guler şi-o basma, 
Albă, dalbă ca zioa, 
Guleru-i-a fraţilor, 
Basmaoa-a surorilor. 
Ea la Bohor se uită, 
Şi din gură îi grăia: 
-Lin, mai lin, cu-notătura, 
Să nu sminteşti cusutura. 
Fraţii mei de te-or vedea, 
După tine-or alerga, 
Ţie vadul ţi-or închide 
Şi pe tine că te-or prinde, 
Frumos capul ţi-or tăia; 
Şi-apoi din cărniţa ta, 
Nunta a nunti cu ea, 
Şi-apoi din pelcica ta, 
Covor face-or cu ea, 
Şi-apoi din coarnele tale, 
Face-vor ei lingurele, 
Lingurele păhărele, 
De-or lumi boieri cu ele, 
Rămâi dară sănătos, 
Cam în vestea lui Hristos!

(T. Burada) 
Oltenia, Muntenia, Dobrogea
Poezia obiceiurilor de iarnă, editura Minerva, 1985.

Colind [Ostrovel de mare/Grădiniţa-n vale(...)Ileana d-ochi-şi negri]

Ostrovel de mare,
Grădiniţa-n vale;
Dar cine mi-o face?
Fată smedioară
Ileana d-ochi-şi negri
Projat mi-o făcea
Pân-o isprăvea,
Flori ce-şi răsădea?
Flori de toate flori,
Mai mult busuioc
Decât siminoc.
Projat răsădea
Pân le isprăvea,
Îndărăt se-nturna,
Acasă mergea.
Cel peşte de mare
Sare din mers-afară
În grădina cu flori,
Flori că le păştea,
Rău le tăvălea.
Da Ileana d-ochi-şi negri
De dimineaţă se scula,
Pă ochi negri se spăla,
La grădină că pleca,
În grădina cu flori
Găsi-mi flori păscute
Păscute şi tăvălite,
Şi-unde le vedea
Rău se tânguia.
Îndărăt se-nturna,
Acasă mergea
Furcă că-şi făcea,
Caier îşi punea,
Caier de mătase.
De mreajă torcea,
Mreajă că-mpletea,
Projat mi-şi-mpletea,
Până o isprăvea.
Pe mână c-o lua,
La iaz că pleca
La iaz,
La pârleaz...
În grădina cu flori
Mreaja o-ntindea
Şi se înturna,
Acasă mergea...
Cel peşte de mare
Sare din mare-afară
În grădina cu flori,
În mreajă se-ncurca
Ca un vinovat,
Fi-va de-nvăţat.
Ileana d-ochi-şi negri,
De dimineaţă se scula,
Pe ochi negri se spăla,
La iaz că pleca,
La iaz, la pârleaz...
În grădina cu flori
Sosit-a, găsit-a
Peştele-ncurcat
Ca un vinovat.
Projat îl descurca
Până-l isprăvea,
De urechi îl lua
Îndărăt se-nturna,
Acasă mergea
Tot pân şir de sate
Şi pân hori de fete.
Care mi-o vedea
Toţi mi-o fericea:
- Ferice de ea
Şi de maică-sa!
Zile ce-a născut
Bun noroc şi-a-avut,
Peşte-a dobândit!
Cu carne de-a lui
Nuntă şi-o nunti,
Cu oasele lui
Case-o mărtăci,
Cu solzi d-ai lui
Case-o şindrili.

Flori alese din poezia populară, II, E.P.L., București, 1967.