Sub cel roşu răsăritu,
Florile' s d-albe de măru,
Greu e sfatul adunatu,
Dar din ce e adunatu ?
Tot din sfinţi clin cei mai sfinţi,
Şi pe domnul pomenesc,
C' auzit că s' a născutu,
Şi nu ştiu unde-a născutu.
De unde iar vine iară,
O zineoară pe zineoară,
Ce din graiu aşa grăia-re:
- Sfinţii mei, iar sfinţii mei,
Ce voi mie da-mi-ți voi
Că eu vouă spune-voi,
Că eu viu de l-acest fiu,
Şi l-am lăsat mititel,
Mititel şi' nfăşiţel,
Scutece de bumbăcel,
Faşă albă de mătasă,
Legănior de păltinior ;
Poaia caldă de mi-l scaldă,
Neaua ninge de mi-l unge,
Vântul trage cam din lin ,
Şi-1 leagănă chicilin,
La un corn de călăleu,
La casa lui Dumnezeu.
- Şi te fiu mic veseleşte,
Ş' o 'nchinăm cu sănătate.
Săvârșin, Arad
303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.