Colind [Pe ţărmurii Dunăriții/(...)Se pre-d-umblă o fetiţă]

Pe ţărmurii Dunăriții,
            Lerui da ler mi Doamne.
Se pre-d-umblă o fetiţă
Şi din susu şi din josu,
Că şi-a pierdut baieru,
Baieru şi gâdinu.
Ficuţ' acasă mergea-re,
Către maică-sa zicea-re:
-Cine la noi c'au venitu,
Nime'n lume n'au venitu,
Fără juni colindători,
Aceia or luat baieru,
Baieru şi gâdinu.
Ficuta din graiu grăia:
-Daţi-mi voi juni baieru,
Baieru şi gâdinu.
-Decât baier să ţi-l dămu,
Şi pe tine te peţimu,
Sărbători pela Crăciunu;
Atunci îi pâncu juniloru,
Şi te fică veseleşte,
Ş' o 'nchinăm cu sănătate.

Ilteu, Arad
303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

Colindul cu leul [Sub ceru-şi de răsărit]

Sub ceru-şi de răsărit

Junele bun!

Mândru-i pomu d-înflorit

Sub poalele pomului,

Şede-un june hodineşte

Şi murguţu-şi potcoveşte

Cu potcoave de molotru,

Cu cunie de sârmă întoarsă

Ce la drumu-s ghimpuroase

Până june potcovea,

Maică-sa la el venea,

Şi din gură aşa grăia:

- Ce rând june d-ăst rând,

De tu murgu-ţi potcoveşti

Cu potcoave de molotru,

Cu cunie de sârmă-ntoarsă,

Ce la drumu-s ghimpuroase?

June din gură grăia :

- Maica mea, bolundă eşti,

Mare eşti, puţin pricepi.

De nu mi te nădăieşti:

Dă eu mi-am îndoblicit

Peste vârful munţilor.

Prin crucile brazilor.

În toriştea sterpelor

Este-un leu,

îi cîne rău,

Duce-m-oi

d-aduce-l-oi!

Până june cuvânta.

El pe murg şi-ncăleca.

Saltă ici, saltă colea.

Peste vârful munţilor.

Pin crucile brazilor,

În toriştea sterpelor.

Găsi leul adurmit,

D-adurmit,

nepomenit.

Până june se gândea.

Leu din somn se pomenea

Şi din grai aşa-mi grăia:

- Ce rând june de-ăsta rând.

De la mine ţi-ai venit,

Că la mine n-o venit

Om mirean de pe pământI

Sau în puşti să ne-mpuşcăm,

Sau în săbi să ne tăiem,

Sau în lupte să ne luăm?

- Ba în lupte că-s mai drepte!

Se luptară-o zi de vară;

Când îşi fu în murg de sară,

D-aduse june pe leu.

Cum l-aduse jos mi-l puse;

Băgă mâna-n buzunariu,

Scoase o sfoară de mătasă,

împletită în cinci, în şasă

Şi-n grumazi că mi i-o trase

Şi-apucă pe plai în vale.

Cine-n lume mi-l vedea,

Toţi pe el mi-l fericea:

- Fericean de tine june,

De tine, de maică-ta,

C-a scăldat şi-o înfăşiat,

Că-i aduci un leu legat,

Leu legat, nevătămat!

Leu din gură şi-mi grăia:

- D-alele, stăpânul mieu,

Slăbeşte-mă din curele,

Că la drum nu mai pot mere.

Pe june mintea-l trăgea,

Din curele-l mai slăbea,

Leu din gură-aşa grăia:

- Rămâi june sănătos,

Că eu la mână ţi-am fost,

Tu stăpân de mini n-ai fost.


Flori alese din poezia populară, II, E.P.L., București, 1967.