Se afișează postările cu eticheta dumnezeu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dumnezeu. Afișați toate postările

duminică, 27 noiembrie 2022

Colind [Sus Doamne la răsăritu/(...)La măr roşu şi'înfloritu/Greu îi Domnu d-adormitu]

Sus Doamne la răsăritu,
Domnului Doamne,
La măr roşu şi'înfloritu
Greu îi Domnu d-adormitu.
Florile l-au năpăditu,
Mai pe față mai pe brațe,
Mai pe dalba-i de peliță.
Nu se putea pomeni,
Până Doamne, cine-mi vine?
Doi puicuți de turturele,
Cu glasul de feciorele,
Cum veniră se luară,
Jos pe mare se lăsară,
Apă'n aripi de-și luară,
Sus la cer se înălțară,
Pe pomet de se lăsară,
Rana-i sfânt'o rurară,
Nu-l putură pomeni,
Până Doamne ce-mi veni?
Doi puicuți de golumbei,
Cu glasul de feciorei,
Jos la ca de se lăsară,
Rana'i sfânt-o vânturară.
Nu-l putură pomeni,
Pănă Doamne ce-mi veni?
Vine o d-albă fecioriță,
Trăgănând din flueriță.
Fluerița trăgâna,
Domn din somn se pomenia,
Și din graiu așa grăia:
-Fire-ai fică d-alduită,
De Mine, de Maica sfântă,
Și te-ai fică mărita,
Mai departe prin cetate,
Cu Domnu'n vecinătate.
Și te fică veselește,
Că colinda nu mai este.

Lejnic, Hunedoara

303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

vineri, 18 noiembrie 2022

Colind [Colo'n susu mai din susu/(...)Scrise Domnu'n mănăstire]

Colo'n susu mai din susu,

Doamne Domnul nostru

Sus roşu la răsăritu,

Scrise Domnu'n mănăstire,

Nouă uşi nouă altare.

Cu altariu sus spre soare,

Cu uşile jos spre mare.

Slujbă mândră ce se cântă,

Dar de cântat cine-o cântă ?

Cântă Ionu Săntionu ;

Dar de-ascultat cinc-ascultă

O ascultă Maica sfântă,

C' u n fiut micuţ în braţe.

Fiu plân gea-re nu ' nceta-re,

Maică-sa din grai grăia-re :

- Taci fiule taci dragule !

Că maica ţie ti-a da-re,

Două mere două pere.

Două țâțe d-albe a mele.

Fiu plângea-re nu 'nceta-re,

Maică-sa din graiu grăia-re :

- Taci fiule taci dragule,

Că maica ţie ți-o da-re,

Şi cheile raiuluiu,

Şi-i fi domn mai mare 'n raiu'.

Fiu plângea-re nu 'nceta-re,

Către maică-sa grăia-re :

- Nu vezi maică ce văd eu ;

Eu văd puntea raiuluiu,

Că-i ca păru capuluiu,

Câte suflete că trecu,

Mai multe suflete cadu.

- Şi te gazdă veseleşte,

Ş' o 'nchinăm cu sănătate.

Ilteu, Arad

303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

Colind [Cam'naintea 'cestor curți/(...)D-acui sunt d-acestea curţi]

Cam'naintea 'cestor cuțe (curți)

Doamne, Domnul nostru,

'Cestor cuțe 'storculițe,

Dat-o Domnul d'un pomet,

La d-umbra pometului,

Joac' un pui de îngerel ;

Înger joacă îngereşte,

Domnul şade şi-l priveşte,

Şi din gur' aşa grăieşte :

- Sfinţii mei, dragii mei,

D-acui sunt d-acestea curţi

D-aşn 'nalte şi 'mpănate,

Cu postav acoperite,

Din afară stoborâte,

Cu stobori de mălin verde,

De îi dragul cui îl vede,

La ferești sunt d-uiegite,

Şi din lutru zugrăvite,

Şi la masă-i pean' aleasă,

Şi la pat pană de brad,

Şi la uşe faină rujă,

Şalul galbăn luceafăr,

Ziua şade 'n codru verde,

Şi ceteşte brazi înalţi,

Şi se scoală cu zorile,

Şi prânzeşte cu sorile.

- Să fi vesel cest Domn bun,

S' o 'nchinăm cu sănătate.

Ilteu, Arad

303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

Colind [Grea veste ne-a venitu/Domn din ceruri]

Grea veste ne-a venitu,

Domn din ceruri,

Din sus dela răsăritu

Pe o neagră rândunică.

Că s'a băgat luda'n raiu

Ş' a luat luna şi lumina,

Domn din cer aşa grăia:

- Sfinţii mei, dragilor mei,

Care din voi s'o afla,

Să se bată cu luda?

Ilie din graiu grăia:

- Dă-mi Domne, ce-oi cere eu

Tunetul şi fulgerul.

Domnul di n graiu îi grăia:

- „Dut'Ilie şi le ia,

Şi te bate cu Iuda,

Și te bate şi mi-l bate,

Tună des fulgeră rar,

Şi pe luda mi-l fă prav;

Tună rar fulgeră des,·

Şi pe luda mi-l prăpăzi”.

- Și te Ilie veseleşte

Ş'o' nchinăm cu sănătate.

Ilteu, Arad


303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

Colind [D'icia peste vale/Doamne … dai colindă]

D'icia peste vale,

Doamne … dai colindă,

La cea casă mare.

Sunt trei flori alese.

Şed şi se pildesc cu Domnul,

Care de care mai mare.

Floarea grâului:

- Eu sunt cea mai mare.

Floarea mirului:

- Eu sunt cea mai mare.

Floarea vinului:

- Eu sunt cea mai mare.

Floarea grâului

Iar grăi a doua oară:

- Eu sunt cea mai mare

Căci fără de mine

Popii nu vor cânta,

Popi la liturgie.

Chiar îmi grăi iară,

Floarea mirului:

- Eu sunt cea mai mare

Căci fără de mine

Botez nu se face.

Chiar îmi grăi iară,

Floarea vinului :

- Eu sunt cea mai mare

Căci fără de mine

Mortii nu se 'n groapă.

Grăi-ş Domn din ceruri :

- Tăceţi flori tăceţi surori,

Ale mele sunteti voi.

Şi te gazdă veseleşte.

Ilteu, Arad


303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

Colind [Eșiți eșiți mari boieri/(...)De vedeţi pe Dumnezeu/Cum coboară de frumos]

Eșiți eșiți mari boieri,

Colindăm Doamne colindăm,

De vedeţi pe Dumnezeu,

Cum coboară de frumos,

Cu'n hojmânt până 'n pământ,

Da de larg jur pre pământ.

Scris în pieptul Domnului,

Scris' e raza soarelui.

Iar în dosul soarelui,

Scrisă-i luna şi lumina.

Dar în brazii umerei,

Scris-îşi doi luceferei.

Mai în jos pe mânicele,

Scrise ' s stele mărunțele.

Dar în poala Domnului

Scris-îşi juni colindători.

Rămâi vesel 'cest domn bun,

Ș'o'nchinăm cu sănătate.

Ilteu, Arad


303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

Colind [Colo 'n susu mai din susu/(...)Greu e Domnul adormitu]

Colo 'n susu mai din susu,

Florile-s d-albe de măru,

Sub cel roşu răsăritu,

Greu e Domnul adormitu,

Sub un pom mare 'nfloritu,

De când Domnul a dormitu,

Florile l' or năpăditu,

Rugăciuni nu s' or făcutu,

Nici în cer nici pe pământu.

Vine-un stol de golumbei,

Cu glasul de feciorei,

Şi în pom ei se lăsau,

Şi din grai aşa ziceau :

-Scoală scoal' acest Domn bunu,

Că de când al adormitu,

Florile te-or năpăditu,

Rugăciuni nu s' or făcutu,

Nici în cer nici pe pământu.

Nu-l putură deştepta-re.

Vine un stol de turturele,

Cu glasul de feciorele,

-Scoală scoal' acest Domn bunu,

Că de când al adormitu,

Florile te-or năpăditu,

Rugăciuni nu s' or făcutu,

Nici în cer nici pe pământu.

Nu-l putură deştepta-re.

Vine un șir de rândunele,

Cu glasul de curve rele: 

-Scoală scoal' acest Domn bunu,

Că de când al adormitu,

Florile te-or năpăditu,

Rugăciuni nu s' or făcutu,

Nici în cer nici pe pământu.

Nu-l putură deştepta-re.

Luară-se duseră-se,

Jos pe prund de se lăsară

Şi ele că îşi luară,

Petricele 'n gherişele,

Apşoară 'n gurişoară,

Şi iarăşi ele zburară,

Jos pe pom de se lăsară,

Şi pe Domn îl rourară.

Şi Domnul se pomenea,

Şi tare le blăstăma:

-Rândunele curve rele,

Unde vara veţi văra,

Acolo să nu iernaţi,

Să vă duceţi câte nouă,

Şi să 'ntoarceţi câte două.

Și te Domn bun veseleşte.

Ilteu, Arad

303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

sâmbătă, 22 octombrie 2022

Colind [Ia' n eşiti voi mari boerii/(...)De vedeți pe Dumnezeu/Cum coboară de frumos]

Ia' n eşiti voi mari boerii,

            Florile' s d-albe de măru

De vedeți pe Dumnezeu,

Cum coboară de frumos,

De frumos de cuvios.

Tot pe scări de luminări,

Cu 'n vesmânt până 'n pământ,

Şi de larg în jur pământ,

Dar în spate şi în piept,

Scrisă-i luna şi lumina,

Şi soarele cu razele ;

Iar din tâmple 'n umeri,

Scrişi sunt doi luceferi.

lar din jos de mânecele,

Scrise-s stele mărunţele.

Iar din jos de brâuşor.

Scrisă-i marea Tulbureanca.

Iar la marea Tulbureancă,

Scrisă-s nouă orăşele.

Jos la nouă oreşele,

Scrise-s nouă birturele.

Jos la nouă birturele,

Scrise-s nouă văduvele.

Scrise-s nouă luntricele.

Jos la nouă luntricele,

Scrise-s nouă cârmănuşe.

Jos la nouă cârmănuşe,

Scrise-s nouă stegurele .

Jos la nouă stegurele,

Scrişi îs nouă cântători,

Cântători de cei din zori.

Cântători aşa cântau :

- Zori de zi se revarsă-re,

Printre flori şi sfântul soare,

Sfântul soare cu razele,

Una rază răzemă-re, (radia)

Prin cete de-a braziloru;

A doua rază răzemă-re,

Sus în vârful munțiloru;

A treia raza razema-re,

Prin crucişul braziloru ;

Pe fereastră cruce 'n masă,

Fi veselă doamna noastră.

Săvârșin, Arad

303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

Colind [Şi te fiu mic veseleşte]

Sub cel roşu răsăritu,

            Florile' s d-albe de măru,

Greu e sfatul adunatu,

Dar din ce e adunatu ?

Tot din sfinţi clin cei mai sfinţi,

Şi pe domnul pomenesc,

C' auzit că s' a născutu,

Şi nu ştiu unde-a născutu.

De unde iar vine iară,

O zineoară pe zineoară,

Ce din graiu aşa grăia-re:

- Sfinţii mei, iar sfinţii mei,

Ce voi mie da-mi-ți voi

Că eu vouă spune-voi,

Că eu viu de l-acest fiu,

Şi l-am lăsat mititel,

Mititel şi' nfăşiţel,

Scutece de bumbăcel,

Faşă albă de mătasă,

Legănior de păltinior ;

Poaia caldă de mi-l scaldă,

Neaua ninge de mi-l unge,

Vântul trage cam din lin ,

Şi-1 leagănă chicilin,

La un corn de călăleu,

La casa lui Dumnezeu.

- Şi te fiu mic veseleşte,

Ş' o 'nchinăm cu sănătate.

Săvârșin, Arad

303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

Colind [Vine-un şir de rândunele/Rândunele curve rele]

Sub cel roşu răsăritu,

            F1orile-s d-albe ler de măru,

Greu e Domnul adormitu,

Sub un spin mândru 'nfloritu.

De când Domnu-a d-adormitu,

Florile l-au năpăditu,

Rugăciuni nu s' au făcutu,

Nici în cer nici pe pământu.

Vine un stol de golumbei,

Cu glasul de fe ciorei.

Jos în pom el se lăsau,

Şi din graiu aşa grăiau :

- Scoală scoal' acest domn hunu,

Că de când ai adormitu,

Florile te-au năpăditu,

Rugăciuni nu s'au făcutu

Nici în cer nici pe pămân tu.

Nu-l putură deştepta-re.

Vine un stol de turturele,

Cu glasul de feciorele :

- Scoală scoală' acest domn bunu,

Că de c.â nd ai adormitu,

Florile te-au năpăditu,

Rugăciuni nu s' au făcutu,

Nici în cer nici pe pământu.

Nu-l putură deştepta-re.

Vine-un şir de randunele,

Cu glasul de curve rele :

- Scoală scoală' acest domn bunu,

Că ele când ai adormitu,

Florile te-au năpăditu,

Rugăciuni nu s' au făcutu,

Nici în cer nici pe pământu.

Nu-l putură deştepta-re

Se luară se duseră,

Jos pe prund de se lăsară,

Şi ele că îşi luară,

Petricele 'n gherişele,

Şi apşoară 'n gurişoară,

Şi iarăşi ele zburară,

Jos pe pom de se lăsară,

Şi pe domn îl rourară,

Şi domnul se pomenea,

Şi tare le blestema :

Rândunele curve rele,

Unde vara veţi văra,

Acolo să nu iernaţi,

Să vă duceţi câte nouă,

Şi vă 'ntoarceţi câte două !

- Şi te Domn bun veseleşte.

Săvârșin, Arad

303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.

marți, 3 decembrie 2013

#Colinda sfântului Nicoară

Sfântul Nicolae
Praznic și-a făcut.
Pe cine-a chemat?
Tot oameni bătrâni,
Tot de sama lui.
Și a mai chemat
Pe Sfântul Ion,
Naș lui Dumnezeu,
Și a mai chemat
Pe bun Dumnezeu,
Da el n-a voit,
Că el a fost dus,
Jos pe mare-n jos.
La mijloc de mare,
Nouă corăbioare,
Cinci sunt de creștini,
Patru de păgâni.
Cele de creștini
Tare se ruga,
Tare se-nchina,
Și-apoi pomenia
Pe bun Dumnezeu.
Cele de păgân,
Nici nu se ruga,
Nici nu pomenia
Pe bun Dumnezeu.
Domnul că vedea,
Și se mănia,
Și mi le-neca!

Ardeal


Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, Bucureşti, 1997.