Sfăntul Nicolae
Praznic şi-a făcut.
Pe cine-a chemat?
Tot oameni bătrâni,
Tot de sama lui.
Şi şi-a mai chemat
Pe Sfântul Ion,
Naş lui Dumnezeu,
Şi a mai chemat
Pe bun Dumnezeu.
Da el n-a voit,
Că el a fost dus,
Jos pe mare-n jos.
La mijloc de mare,
Nouă corăbioare,
Cinci sunt de creştini,
Patru de păgâni.
Cele de creştini
Tare se ruga,
Tare se-nchina,
Şi-apoi pomenia
Pe bun Dumnezeu.
Cele de păgân,
Nici nu se ruga,
Nici nu pomenia
Pe bun Dumnezeu.
Domnul că vedea,
Și se mănia,
Și mi le-neca!
Ardeal
Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum I.O., 1997.