Ostrovel de mare,
Grădiniţa-n vale;
Dar cine mi-o face?
Fată smedioară
Ileana d-ochi-şi negri
Projat mi-o făcea
Pân-o isprăvea,
Flori ce-şi răsădea?
Flori de toate flori,
Mai mult busuioc
Decât siminoc.
Projat răsădea
Pân le isprăvea,
Îndărăt se-nturna,
Acasă mergea.
Cel peşte de mare
Sare din mers-afară
În grădina cu flori,
Flori că le păştea,
Rău le tăvălea.
Da Ileana d-ochi-şi negri
De dimineaţă se scula,
Pă ochi negri se spăla,
La grădină că pleca,
În grădina cu flori
Găsi-mi flori păscute
Păscute şi tăvălite,
Şi-unde le vedea
Rău se tânguia.
Îndărăt se-nturna,
Acasă mergea
Furcă că-şi făcea,
Caier îşi punea,
Caier de mătase.
De mreajă torcea,
Mreajă că-mpletea,
Projat mi-şi-mpletea,
Până o isprăvea.
Pe mână c-o lua,
La iaz că pleca
La iaz,
La pârleaz...
În grădina cu flori
Mreaja o-ntindea
Şi se înturna,
Acasă mergea...
Cel peşte de mare
Sare din mare-afară
În grădina cu flori,
În mreajă se-ncurca
Ca un vinovat,
Fi-va de-nvăţat.
Ileana d-ochi-şi negri,
De dimineaţă se scula,
Pe ochi negri se spăla,
La iaz că pleca,
La iaz, la pârleaz...
În grădina cu flori
Sosit-a, găsit-a
Peştele-ncurcat
Ca un vinovat.
Projat îl descurca
Până-l isprăvea,
De urechi îl lua
Îndărăt se-nturna,
Acasă mergea
Tot pân şir de sate
Şi pân hori de fete.
Care mi-o vedea
Toţi mi-o fericea:
- Ferice de ea
Şi de maică-sa!
Zile ce-a născut
Bun noroc şi-a-avut,
Peşte-a dobândit!
Cu carne de-a lui
Nuntă şi-o nunti,
Cu oasele lui
Case-o mărtăci,
Cu solzi d-ai lui
Case-o şindrili.
Flori alese din poezia populară, II, E.P.L., București, 1967.