[Aseară pe înserat/ Cine m-a sărutat?]

Aseară pe înserat
Cine m-a sărutat?
Un voinic înalt,
Nalt cât şi un brad.
Sprâncenele lui,
Pana corbului;
Mustăcioara lui,
Spicul grâului;
Ochişorii lui,
Mura câmpului;
Rumeneala lui,
Două mere copate;
Coapte la răcoare,
Neajunse de soare!
Coapte la pământ,
Neajunse de vânt;
Feţişoara lui,
Spuma laptelui.

Flori alese din poezia populară, I, EPL, Bucureşti, 1967.

[Te-am iubit, bade, un an]

Foaie verde măgheran,
Te-am iubit, bade, un an.
Cu nimic eu nu te cred,
Dar nu vreau să te mai văd;
Nici cu coada ochiului,
Nici cu umbra gândului,
Magheran înflorit mândru,
Îți poți lua, bade, gândul...
Te-am urât ca pământul...
Te-am urât și te-am lăsat,
C-ai fost om cu-adevărat!

Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967. 

[Cine oare s-a găsit/ De pe noi ne-a despărțit]

Spune-mi, bade, spune-mi dragă,
Cine oare s-a găsit
De pe noi ne-a despărțit?
Luncile cu florile,
Dealul cu pădurile,
Satul cu muierile,
Dușmanii cu gurile?
Auzit-am și știu bine
Că te lași, badeo, de mine.
Lasă-te cu Dumnezeu,
Că ți-o părea ție rău
D-o copilă ce-am fost eu.
C-am fost lină
și blajină,
La mulți băieți la inimă;
Și-am fost lină și-așezată,
De mulți băieți lăudată
Și la mulți vorba le-am dat,
Ție ți-am adevărat;
La mulți le-am dat cuvântul
Numai ție sufletul.

Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967. 

[Fire-ai, bade, blestematu/ M-ai iubit și m-ai lăsatu]

Brădănaș, îngemănatu,
Fire-ai, bade, blestematu!
M-ai iubit și m-ai lăsatu
M-ai iubit ca pe-o cocoană,
M-ai lăsat ca pe-o vădană;
M-ai iubit, cât ți-am fost dragă,
M-ai lăsat ca pe-o săracă;
M-ai iubit ca pe-o copilă,
M-ai lăsat ca pe-o străină;
M-ai iubit și m-ai lăsat
Da pe-un dobitoc la gard.
Dobitocu-i dobitoc,
Tot așteaptă iarmaroc,
Dar eu biata, vai de mine,
Să nu am de-amu vreu bine?
Și un trandafir ca mine,
Să nu-l mai iubească nime?

Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967.

[A trecut dorul o dată,/ Pe la mine pe la poartă]

A trecut dorul o dată,
Pe la mine pe la poartă.
Și eu poarta am deschis,
Dorul de mine s-a prins.
Vrut-am să-nchid poarta bine,
Dorul se ținea de mine.
Am pus la poartă lacăt,
Dar de dor nu am scăpat.
Și-am pus la poartă zăvor,
Și n-am mai scăpat de dor.

Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967. 

[Ajungă-te jalea mea]

Mândră, mândră, draga mea,
Ajungă-te jalea mea,
Să te-ajungă-un dor și-un drag,
Să șezi toată ziua-n prag,
Cu firuț băgat în ac,
Și tu să nu poți împunge
Pân' nu-i suspina și plânge,
Și tu să-ți aduci aminte,
Mândră de-a noastre cuvinte,
C-or rămas neisprăvite.
De-om trăi le-om isprăvi
Și tu soție mi-i fi.

Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967. 

Numai lin și lin și lin

Numai lin și lin și lin,
Ca soarele prin senin,
Ca luna prin nourele,
Ca dorul mândruții mele.

Istoria Literaturii Române, I, București, 1970. 

Grea-i viața săracului

Frunza verde-a fagului,
Grea-i viața săracului,
Sărăcie și tu, dor,
N-am cuțit să vă omor.
Nici secure să vă tai,
Să nu-mi faceți numai bai.


Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967.

Chiuituri de dragoste și dor

Trecui valea mort de sete,
Mă-ntâlnii cu două fete;
Amândou-n haine nouă,
Săruta-le-aș pe-amândouă.
Dar pe una totdeauna,
Bat-o soarele și luna;
Dar pe una niciodată
Muri-o-ar nemăritată;
Ca mărgeaua ne-nșirată
Și ca pita nemâncată.

Folclor poetic, I, București, 1967.

Cântec de dragoste și dor

 - Foaie verde de-alior,
Somnu-i, mamă, ochilor
Și nu pot dormi de dor.
- Du-te, fiică, și te culcă
În patu tătâne-tău...
- Dar eu, mamă, nu mă duc,
Că patu-i făcut din fân
Și miroase-a om bătrân...
Somnu-i, mamă, ochilor
Și nu pot dormi de dor.
- Du-te, fiică te-i culcă
În patu surori-ta...
- Da eu, mamă, nu mă duc,
Că-i patu făcut din flori,
Nu se dorm două surori...
Somnu-i, mamă, ochilor
Și nu pot dormi de dor.
- Du-te, fiică-ți dormi somnu
În patu frățâne-tu...
- Da eu, mamă, nu mă duc,
Că patu-i făcut din brazi,
Nu se dorm soră cu frați...
Somnu-i, mamă, ochilor
Și nu pot dormi de dor.
- Du-te, fiică, și te culcă
În podu grăjduțului,
La pieptul drăguțului.
- Bine, mamă, te-ai gândit,
Fi-ți-ar trupu zugrăvit
Și gurița ce-ai grăit,
Sufletul să-ți meargă-n rai,
Că bună hodină-mi dai

Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967.