Măicuță, când m-ai făcut

Măicuță, când m-ai făcut
Plouat-o ș-o suflat vânt,
Ș-o fost, maică, vreme gre,
Așe-i și inima me.
Măicuță, când m-ai făcut
Doamne bine ț-o părut,
Nimică nu te-o durut,
Num-un deget la picior,
C-ai gândit că faci fecior.
Dacă m-ai vazut că-s fată
Să mă fii țâpată în apă,
N-ai ave niciun păcat.
................................
D-apoi io fără păcat
Nu poci trăi-n a meu sat;
Io n-am făcut nici un rău,
Nu poci trăi-n satu meu.

(Odești, 1960; Blidar Floare, 33 ani)


Dumitru Pop, Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978.

Cui i-i urâtă lume

Cui i-i urâtă lume
Margă puie foc în ie;
Mie de mi-ar fi urâtă,
De mult ar fi pârjolită.
Care om horește mândru
La noroc nu-i steie gându,
Că și io mândru-am horit,
Nici un noroc n-am avut.
Multe-avui,
Noroc n-aviu,
Dădui-nainte pă noroc,
Și nimică nu-i la-loc.

(Băsești, 1960; Pop Maria 53 ani)


Dumitru Pop, Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978.

Cine m-aude horind

Cine m-aude horind
Gândește c-am băut vin,
Dar eu n-am băut nimică,
D-am știut hori de mică,
Că mi-o făcut maica gură
Să mă veselesc singură,
Și mi-o făcut mândru glas
Să-mi petrec când mi-i necaz.
Până trag  câte-o horică
De necaz nu știu nimică.
Care-nvață horile,
Uită supărările.
Horile-s de stâmpărare
La omu cu supărare;
Io de n-am vut ști hori
Demult am putut nebuni.

(Băsești, 1959; Pop Ana, 69 ani)


Dumitru Pop, Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978. 

De n-aș cânta tot mereu

De n-aș cânta tot mereu,
Ar fi vai de capul meu;
Ba poate că mi-ar plezni
Inima, de n-aș hori.
Și-aș hori, horile-mi vin,
Nu pot hori, că-s străin;
Și-aș hori, horile-mi plac,
Nu pot hori, că-s sărac.

(Băsești, 1960, Boitor Gheorghe, 50 ani)


Dumitru Pop, Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978.