miercuri, 8 mai 2013

Chiuituri satirice

Badea meu cel de demult
L-o cerut dracu-mprumut,
Da eu i l-am dat de tăt,
Că nu-mi trebuie să-l văd;
Și l-am dat a lui să fie,
La mine să nu mai vie.

Folclor poetic, I, București, 1967.

Chiuituri satirice

Harnic îi badea la lucru,
Da-o avut noroc cu cucu,
C-o cântat de l-o sculat,
Că murea de foame-n pat.

Folclor poetic, I, București, 1967.


Chuituri satirice

Măi bădiță, mi se pare
Că te-ai atins de căldare
De ești negru așa tare;
De te-ai atins ti-i spăla,
De ești negru nu-i scăpa.

Folclor poetic, I, București, 1967.

Chiuituri la nuntă

Ia, mireasă, seama bine,
Pe drumul care-l pornești,
Cu cine te târguiești.
Că ăsta nu-i târg de țară,
Ce iei să poți vinde iară;
Că ăsta nu-i târg de boi,
Ce iei să dai înapoi;
Că-i drumul târguțului,
Pe viața omului.

Folclor poetic, I, București, 1967.

Chiuituri de dragoste și dor

Trecui valea mort de sete,
Mă-ntâlnii cu două fete;
Amândou-n haine nouă,
Săruta-le-aș pe-amândouă.
Dar pe una totdeauna,
Bat-o soarele și luna;
Dar pe una niciodată
Muri-o-ar nemăritată;
Ca mărgeaua ne-nșirată
Și ca pita nemâncată.

Folclor poetic, I, București, 1967.

marți, 7 mai 2013

Tu, mireasă, după tine/ N-am văzut plângând pe nimeni

Tu, mireasă, după tine
N-am văzut plângând pe nimeni,
Dar după mirele tău
Curg lacrimile pârâu
Și frunzuța după coastă,
Și inima dintr-o fată,
C-a rămas nemăritată.

Folclor poetic, I, București, 1967.

Tu, fată din doi părinți,/ Ce-ai gandit de te măriți?

Tu, fată din doi părinți,
Ce-ai gandit de te măriți?
De-ai știi cum e măritată,
Ai ședea la mă-ta fată,
Și ți-ai griji de fetie,
Ca popa de vanghelie;
Că mirele nu ți-i frate
Să gândești că nu te-o bate,
Nici soacra nu-ți este mamă
Să gândești că nu te-ndeamnă.

Folclor poetic, I, București, 1967.

Nime-n lume nu se-nșală/ Ca feciorul când se-nsoară

Nime-n lume nu se-nșală
Ca feciorul când se-nsoară.
Prinde patru boi la rudă,
Merge-n lume după trudă;
Prinde patru boi la car,
Merge-n lume dup-amar;
Joi o-aduce,
Luni o duce,
Ar duce-o și nu mai poate,
C-a jurat până la moarte.

Folclor poetic, I, București, 1967.

vineri, 3 mai 2013

Cântec de dragoste și dor

 - Foaie verde de-alior,
Somnu-i, mamă, ochilor
Și nu pot dormi de dor.
- Du-te, fiică, și te culcă
În patu tătâne-tău...
- Dar eu, mamă, nu mă duc,
Că patu-i făcut din fân
Și miroase-a om bătrân...
Somnu-i, mamă, ochilor
Și nu pot dormi de dor.
- Du-te, fiică te-i culcă
În patu surori-ta...
- Da eu, mamă, nu mă duc,
Că-i patu făcut din flori,
Nu se dorm două surori...
Somnu-i, mamă, ochilor
Și nu pot dormi de dor.
- Du-te, fiică-ți dormi somnu
În patu frățâne-tu...
- Da eu, mamă, nu mă duc,
Că patu-i făcut din brazi,
Nu se dorm soră cu frați...
Somnu-i, mamă, ochilor
Și nu pot dormi de dor.
- Du-te, fiică, și te culcă
În podu grăjduțului,
La pieptul drăguțului.
- Bine, mamă, te-ai gândit,
Fi-ți-ar trupu zugrăvit
Și gurița ce-ai grăit,
Sufletul să-ți meargă-n rai,
Că bună hodină-mi dai

Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967.

Cântec de jale

Lasă, lasă, răule,
C-o veni și binele.
Până vine binele
Rău-ți mâncă zilele.
Binele de mine fuge,
Rău de-napoi m-ajunge.
Fuge bine peste bine,
Răul tot de mini se ține.
D-o veni binele-odată,
N-am să-l las viața toată.

Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967.

Cântec de jale

Străină-s, maică, străină
Ca și-o floare din grădină...
Nici aceea nu-i străină,
Că-s două-ntr-o rădăcină,
Suflă vânt și le leagănă,
Laolaltă le adună.
Io cu cine m-oi aduna,
Cu streini totdeauna.
Mult mă mustră cucuțu
Pân ce n-am glas ca dânsu.
Cum oi avea glas de cuc,
Că tot plâng până mă culc?
Plâng seara,
plâng dimineața,
Tot așa îmi petrec viața.
O, vai de zilele mele,
Una-i bună, zece-s rele,
O, cu greu petrec în ele!
C-așteptând să-mi fie bine
Mai mult rău și-amar îmi vine!
Așteptându-mi binele,
Mi se ciuntă zilele.
Așa-mi vine supărarea,
Gândești că o-adună valea,
Nici valea nu o adună,
Că ea vine de voie bună.

Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967.

joi, 2 mai 2013

Cântec de dragoste

De n-ar fi feciori pe lume,
Ai vedea fete nebune
Şi neveste duse-n lume;
De n-ar fi feciori pe sate,
Ai vedea fete turbate
Şi neveste spânzurate.

Lirica populară de dragoste, editura Minerva, Bucureşti, 1985.

Cântec de dragoste

Lumea s-a schimbat la toate,
Dar dragostea nu se poate,
Că dragostea e de veci,
Cum o faci, aşa petreci.

Lirica populară de dragoste, editura Minerva, Bucureşti, 1985.

Cântec de dragoste

Foaie verde bob năut,
Fusei aseară la târg,
Auzii lumea vorbind
Că iubitul s-a oprit;
Apele s-or opri toate,
Dar iubitul nu se poate
Până la vremea de moarte.

Lirica populară de dragoste, editura Minerva, Bucureşti, 1985.

miercuri, 1 mai 2013

Colindul cu câlții-mâlții

Câți, câți, ai tors câlții?
Ori i-ai tors, ori nu i-ai tors,
Ori i-ai băgat pe vreun dos?
La lelița în perete
Două ouă-ncondeiete;
Clonc, clonc, clonc,
Să iasă găinile ca furnicile
Și bobocii ca mormolocii.

Oltenia

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, București, 2001.

Colindul cu câlții-mâlții

Câlții-Mâlții,
Toarce câlți!
Ori i-ai tors,
Ori i-ai ros.
Scoate țolul să ți-l văz
Și de l-ai
Să te-nduri și să ne dai
Cele ouă-ncondeiete
De colo, din cobilete,
Unu mie,
Unu ție
Și unu de tovărășie,
La anu și la mulți ani!

Oltenia

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, București, 2001.