Se afișează postările cu eticheta părinți. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta părinți. Afișați toate postările

marți, 13 august 2013

[Trandafir în cornu mesei]

Trandafir în cornu mesii.
Cum mai plâng ochii miresii!
Unu plânge, unu nu,
Că ştie ce-i urâtu.
Unu plânge ş-unu ba,
Că ştie ce-i dragostea.
Plânge-mă, maică, cu dor,
Ţi-am fost fată şi fecior,
Ţi-am scos plugu din ocol
Şi ţi-am semănat ogor.
Strânge-ţi, fată, hainile;
Ţi le strânge,
Ţi le plânge,
Că noi de-aicea te-om duce
Pastă munţi,
La dalbe curţi,
La părinţi necunoscuţi
Şi la cumnaţi
Nentrebaţi.
Râdeţi, fete, şi glumiţi
Până sunteţi la părinţi;
Că dacă v-aţi mărita,
Râde-aţi şi nu-ţi cuteza.
Frunză verde lăcrimioară,
Lado, lado, sorioară!
Du-te-n haine de mireasă
La bărbatul tău acasă.
Lasă mamă, lasă tată,
Că de-acum eşti măritată.
Lasă fraţi, lasă surori,
Lasă grădina cu flori,
Că tu singură-ai să fii
O grădină de copii.
Lado, lado, nu mai plânge,
Mijlocelul nu-ţi mai frânge,
Că acasă t-ei întoarce
Când pe strat inul s-a toarce
Şi la maică-ta t-ei duce
Chiar atunci şi nici arunce
Când bondariu-a face miere,
Când a face plopul pere
Şi răchita vişinele,
Să-ţi alini pofta cu ele!

Flori alese din poezia populară, II, E.P.L., București, 1967.

[Hei tu, dragă, de mireasă]


Hei tu, dragă, de mireasă,
Din cornuț de după masă
Te rog, plânge şi suspină.
Şi tată-tău îi închină;
Închină și mâne-ta,
Şi mîngâie-o şi pă ea.
Când meri a te cununa,
Roagă-o pe mamă-ta
Să-ţi puie mâna pă cap,
Să te năpuste cu drag;
Să-ţi puie mîna pe piept,
Să te năpuste cu drept.
Tu, mireasă, ce-ai pierdut,
Nici în târg nu-i de vândut:
Mamă dulce n-ai mai mult;
Tu, mireasă, ce-ai scăpat
Nu-i în târg de cumpărat,
Mamă dulce de aflat.
Tu, mireasă, paie-ţi rău
Şi după tătucul tău.
Părinţi nu poţi cumpăra,
Să dai mia şi suta;
Să dai mia şi mulţi lei,
Nu-s ca şi părinţii tăi.
De-i înconjura lumea,
Mamă dulce nu-i afla.
Şi câtu-i lumea de lată
Nu găseşti ca al tău tată!
Vai, fete care sunteţi,
De părinţi grijă aveţi,
Aveţi grijă şi-i cinstiţi
Şi când vă căsătoriţi.

Flori alese din poezia populară, II, E.P.L., București, 1967.

[Copilă din doi părinţi/ La ce foc te mai măriţi?]



Copilă din doi părinţi,
La ce foc te mai măriţi?
Că mila de la bărbat
Ca frunza de măr uscat
Şi mila de la măicuţă
Ca şi mierea de dulcuţă.
De-ai şti cum îi bărbatu
N-ai sili la măritatu,
Ţi-ai tocmi zestrea pe ladă
Şi-ai şedea la mă-ta fată.
Mai stăi, fată, şi feteşte
Şi vezi lumea ce gândeşte.
Da mai şezi măcar o lună
Să porţi floare din grădină.
Da mai şezi măcar un an
Să porţi struţ de măgheran.
Şezi un an şi jumătate,
Să mai porţi coada pe spate...
Creşteţi, flori, da nu-nfloriţi,
Că mie nu-mi trebuiţi;
Creşteţi, flori, cât gardurile,
Nu v-oi rupe ramurile.

Flori alese din poezia populară, II, E.P.L., București, 1967.