Când m-a născut măicuța,
N-a-nvățat-o nimenea
Să-mi puie la cap o floare,
Să-mi fie apărătoare
De jale și de dor mare.
Da, o floare de bujor,
Să mă apere de dor.
O floare de busuioc,
Ca să-mi fie cu noroc.
Că norocu-i orbicios
Și se ia după miros.
Da măicuța n-a știut,
Și eu noroc n-am avut.
Măicuța flori nu mi-a dat,
Norocul nu m-o aflat.
Nici busuioc, nici bujor,
Să trăiesc numai cu dor.
Nici o floare nu mi-a pus,
Și norocul mi s-a dus.
Flori alese din poezia populară, I, E.P.L., București, 1967.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.