Ceasta-i jupâneasă,
Mare-ș boiereasă,
Dai Domnului Doamne,
Prin curte plimbându,
Fir galben torcându,
De şoimel pândindu:
Şoimel d-auzea-re,
D-aleş se punea-re,
La stârşori de poartă,
Firu să-l d-apuce.
Firul d-apuca-re;
Tare-i d-încorda-re,
Sus îmi de zbura-re,
Jos de se lăsa-re
Dintr'un strop de mare,
Într' un malin verde,
Cuibu să şi-l facă.
Cuibu şi-l făcea-re,
Lui şi puiului.
'Ceastă jupâneasă
Mare-s boiereasă,
Ea dacă-mi-ş d-auzea,
Ea mi-ş trimetea-re,
Un cuvânt pe vântu,
D-altul pe pământu.
Glumă să nu-i pară,
Că de s' o mânia-re,
Ea trimite-va-re,
Vânători de codri,
Codri vor vâna-re
Câmpi-i vor juca-re,
Cuibul vor d-afla-re,
Puiu-l vor lua-re,
Cuibul vor strica-re.
'Cest fecior de domnu,
Primblă prin grădină,
Cu şoimel pe mână,
Şi te veseleşte,
'Ceasta-i jupâneasă
Mare-ş boiereasă,
Şi te veseleşte.
Lejnic, Hunedoara