marți, 18 octombrie 2022

Descântec de întors urma

Moaşa ia cămaşa femeii însărcinate căreia i s-au facut farmece de către o alta, vrând sa-i ia locul lângă bărbat, şi-i descântă întorcând-o încontinuu şi pe faţă şi pe dos:


Cine o fi făcut cu una,

Io-i întorc cu două,

Cine o fi făcut cu două,

Io-i întorc cu trei,

Cine o fi făcut cu trei,

Io-i întorc cu patru,

Cine o fi făcut cu patru,

Io-i întorc cu cinci,

Cine o fi făcut cu cinci,

Io-i întorc cu şase,

Cine o fi făcut cu şase,

Io-i întorc cu şapte,

Cine o fi făcut cu şapte,

Io-i întorc cu opt,

Cine o fi făcut cu opt,

Io-i întorc cu nouă,

Cu nouă noi,

Cu nouăzeci de boi,

Îndărăpt, înapoi,

Şi mai înfocate,

Şi mai pipărate,

Toate făcături,

Toate mânături,

Toate unsuri,

De-i fi uns,

De-o fi pus,

Vrăji pe N.

Napoi să se-ntoarcă,

De-o fi mânat de strini,

De vecini,

Napoi să se-ntoarcă,

De-o fi din Hale,

Leac să sloboadă.

De-o fi de la Dumnezeu,

Mila să-şi întoarcă.

Să se-ntoarcă

Şi mai înfocat,

Şi mai mâniat,

Beteşugurile,

Visurile rele,

Visurile grele,

De la N.


 S. Fl. Marian - Naşterea

Descântec de dragoste

 Se pune miere şi sare pe un vătrai, apoi se bagă vătraiul pe o vatră încinsă rostind:


Tu, sare mare,

Tu, miere mare,

Eu te încinz,

Te aprinz,

Tu să te încinzi,

Să te aprinzi,

Cum te incinzi,

Cum te aprinzi,

Aşa să se-ncingă

Aşa să se-aprindă

N. de chipul meu,

De trupul meu.

Să nu-i dai stare a sta,

Să-l încinzi,

Să-l aprinzi,

De chipul meu,

De trupul meu,

Cum se încinge

Vatra de foc,

Focul de vatră,

Aşa să se-ncingă

Inima-n N.

De chipul meu,

De trupul meu,

Cum plesneşte sarea,

Cum se-ncinge mierea,

Aşa să se-ncingă

Aşa să se aprinză

Aşa să plesnească,

Să nu se stăvească

Inima-n N.

De chipul meu,

De trupul meu,

Nici în lung,

Nici în lat,

Nici la noi în sat,

Să nu-i stare a sta,

Nici mâncare a mânca,

Nici hodin-a hodini,

Nici somn a durmi,

Până la mine a veni.


 Marcel Olinescu - Mitologie Românească

Descântec de spaimă

 Borză îmborzată,

Borză blestemată,

Cu dinţii rânjiţi,

Cu ochii beliţi,

C-urechi dâbălată,

Cu gura căscată,

Cu mâni crăpăcioase,

Cu mâni flotocoase,

Încotro ai purces,

Cu dinţii rânjiţi,

Cu ochii beliţi?

- Am purces la N.

Ca s-o-nspăimântez,

S-o înfierbântez,

Şi s-o înfiorez,

Să mi-o îngrozesc,

S-o sfărm, s-o zdrobesc,

Sângele să-l beau,

Viaţa să i-o ieu,

Carnea să-i mănânc,

Viaţa să i-o stâng!

- Tu Cosmă Diamin,

Borză îmborzată,

Borză blăstămată,

Şi Ceasul cel rău,

Din N. scoateţi-l,

Pe mare duceţi-l,

Pe l-apus de soare,

Pe marea cea mare,

Că acolo este

O mreană galbenă

Cu coada geamănă,

Pe aceea cătaţi-o

Şi înspăimântaţi-o,

Şi înfierbântaţi-o,

Fărmaţi-o,

Zdrobiţi-o,

Inima scoateţi-i,

Sângele beţi-i,

Carnea mâncaţi-i,

Viaţa luaţi-i,

Că carnea N-ei

Nu e de mâncat,

Că-i de câne turbat.

Mergeţi în fuga mare

La ostrovul mare,

Că acolo este

O mreană galbenă

Cu coada geamănă.

Pe aceea cătaţi-o

Şi înspăimântaţi-o,

Şi înfricoşaţi-o,

Şi înfioraţi-o,

Fărmaţi-o,

Îngroziţi-o,

Zdrobiţi-o,

Inima scoateţi-i,

Sângele beţi-i,

Carnea mâncaţi-i,

Viaţa luaţi-i,

Acolo locuiţi,

Acolo să pieriţi,

Ca roua de soare,

Ca spuma de mare,

N. să rămâie curată

Şi luminată

Cum e de Dumnezeu lăsată,

Sănătoasă

Şi voioasă.


 S. Fl. Marian - Naşterea