marți, 18 octombrie 2022

descântec de gâlci



Au plecat gâlcile să pască,

Trei mătuşi să le păzească:

Una şchioapă nu putea,

Alta oarbă nu vedea

Şi-una surdă n-auzea.

Şi veniră cinci cu măciuci

Şi tăbărâră pe gâlci,

Şi le bătură,

Şi le ciocniră,

Până mii de fărâmi le făcură.

 I. Aurel Candrea - Folclorul medical român comparat

Descântec de Muma Pădurii

Tu, colţato,

Ce vii aşa spăimântată

Şi despletită,

Aşa grozav de urâtă,

Că spăimântezi copiii,

Cu dinţii ca secerile?

Cu secerea te-oi înţepa,

CU tămâie de la Bobotează te-oi afuma

Şi în apă mare te-oi îneca,

De pe trupul copiilor te-oi tăia,

În vânt turbat te-oi trimetea,

Şi N. să rămână

Curat,

Luminat,

Ca argintul strecurat.


Muma Pădurii este un personaj din mitologia romanească. În tradiția populara romanească este o vrăjitoare considerata o femeie urâtă, ce sperie oamenii, sihastră, locuind în adâncul pădurii. Sinonim cuvântului poate fi considerat Baba Cloanța.


Ea este adeseori prezentată ca dușmană a eroilor pozitivi precum Zmeul sau Balaurul. Uneori acesta din urma este prezentat ca fiul al ei. Muma Pădurii trăiește singuratică ni inima pădurilor adânci și e caracterizată printr-o înfățișare groteasca, prin răutate și mărginire. Eroul pozitiv o învinge însă întotdeauna.


La baza constituirii personajului au stat vechi credințe magice, superstiții sau reprezentări figurative ale forțelor naturii, care și-au pierdut semnificația inițială, căpătând numai o valoare poetica, fantastică.

 Tudor Pamfile - Mitologie românească

Descântec pentru scoaterea dracului din baltă

 Se ia o vergea de sânger, se merge seara la balta din apropierea unei fântâni. Cu descântătoarea trebuie să fie şi fata care vrea să cheme pe Dracul. Cu vergeaua se bate balta de 9 ori:


Să ieşi duh necurat şi să te duci la data fetii aceşţia,

Că eu nu bat apa aceasta,

Că bat pă Dracul

Dracu să bată data me,

Să meargă-n lume şi-n ţară,

Nouă zeci şi nouă de hotară,

Până unde o găsi data me,

Alinată şi aşezată,

Şi nu-i dă stare, nici alinare

Şi nu-i dă cină, nici hodină,

Numai la mine să vină.

Să-şi ia gândul de la tată-său şi mama sa,

De la fraţi şi de la surori.

La mine să nu gândească

Până nu vine să ma peţească.

 Marcel Olinescu - Mitologie Românească